Suna foarte cunoscut, nu?

Nu mai stau cu tine, vreau sa ne despartim, nu te mai iubesc./Am intalnit pe altcineva, nu te mai iubesc./A, imi pare rau dar nu te mai iubesc… etc.

Cum vine asta „nu te mai iubesc”? Adica iubirea dispare asa, undeva?
Iubesti o luna, un an, 13 ani, apoi poti sa nu mai iubesti? Din senin, fara ca celalalt sa-ti fi facut vreun rau mare mare mare? In cazul acesta ultim hai ca as mai intelege sa spui ca nu-l mai iubesti pe X (ca ti-a omorat familia, ti-a dat foc la casa, te-a batut sa iti mute falcile) ci, din contra, sa-l urasti. Dar cateodata nici asa.
Dar altfel? Inteleg sa te enerveze maxim partenerul o perioada, sa-ti vina sa-l joci in picioare uneori, sa vrei sa te desparti pentru ca nu te mai intelegi din diverse puncte de vedere, sa te atraga altcineva si sa vrei sa fii cu el/ea…Dar nu pot sa inteleg cum sa nu-l mai iubesti. Te scoli asa dimineata si te gandesti: gata, de azi nu-l mai iubesc pe X?
Cand chiar iubesti pe cineva, il iubesti pentru totdeauna. Nu pentru o perioada de timp.
Vorbesc despre dragoste (in toate relatiile in care se manifesta: intre prieteni, familie, el/ea) care este diferita de indragostire sau alte forme mai puternice dar perisabile ale ei.

De aceea cred ca nu te mai iubesc inseamna ca nu m-ai iubit niciodata.

Anunțuri