Mi-ar placea ca, atunci cand eram in clasa a X-a sau a XI-a, sa fi vazut in globul de cristal cateva momente din viitor. Daca as fi vazut, cu siguranta:

– nu as mai fi ramas in tara, as fi invatat suedeza, mi-as fi cautat facultate pe care sa o urmez in Suedia si as fi plecat;
– nu as mai fi urmat ASE-ul….sau stai ca fiind vorba de „ASE-ul” suedezilor poate ca m-as mai fi gandit putin, poate as fi luat aceasta posibilitate in calcul;
– m-as fi dus la lectii de „crafts”.

Cand eram in liceu, mi s-a oferit posibilitatea sa studiez la o facultate din Franta. Posibilitatea in sensul ca mi s-ar fi oferit sprijinul materal. Ce am spus eu atunci? Neaaah, noooo, nuuu, eu raman aici in tara, nu plec eu!
Nu cred ca are rost sa regret acum ca nu am facut acel pas insa stiu sigur ca daca as fi pusa in aceeasi situatie acum, m-as cam gandi sa iau in calcul oferta.

Ce ma leaga pe mine de tara in care traiesc? Nimic. Nu ma regasesc aici, nu imi place, ma enerveaza in fiecare zi cate ceva, mi-e scarba, mi se pare ca am ceva bun in mine insa aici nu am puterea necesara sa il fac sa iasa la iveala la potentialul maxim si ma las manjita cu rahat, consider ca mi-ar fi mai comod in alta parte sa fiu asa cum as vrea, cum as simti ca e bine sa fiu.
Habar nu am ce inseamna „mandria de a fi roman”, as fi vrut sa ne inglobeze Imperiul Austro-Ungar, sa ne cucereasca englezii, vikingii etc. Daca Romania s-ar fi numit acum provincia Aktungelschasht a patriei mama Austria si sangele romanilor s-ar fi amestecat cateva generatii bune cu sange de austriac, era foarte bine. Aha, n-ar mai fi existat Romania si popor roman, paguba in ciuperci!

In momentul acesta am doua posibilitati: fie plec, fie raman dar imi fac viata frumoasa aici. Hai sa vedem ce m-ar tine aici! Pai ai mei, prietenul si prietenii. Pentru ei si datorita lor stau deoarece nu am cum sa ma pun eu colac si sa-i car pe toti dupa mine unde vreau. Hai sa vad cum imi fac viata frumoasa alaturi de ei intr-o mocirla de rahat. Sa ma apuc sa curat in jurul meu…

Anunțuri